1. Aspecte generale

Conform Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ (Legea 19/2020), se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ unde aceștia sunt înscriși, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate astfel de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu.

În condițiile suspendării cursurilor în toate instituțiile de învățământ (inclusiv în unitățile antepreșcolare) prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României emis de Președintele României la data de 16 martie 2020 (Decretul 195/2020), părinții pot beneficia în anumite condiții de zile libere în intervalul în care aceste unități sunt închise.

Înainte de a prezenta punctual aspectele esențiale referitoare la condițiile de acordare a zilelor libere și condițiile de decontare a sumelor plătite cu titlu de indemnizație, este important de subliniat faptul că la acest moment Legea 19/2020 este pe alocuri neclară, dând naștere unor interpretări diferite în ce privește aplicarea sa. De asemenea, se remarcă anumite necorelări între prevederile Legii 19/2020 și prevederile Hotărârii de Guvern nr. 217/2020 pentru aplicarea Legii 19/2020 (HG 217/2020). În consecință, acest articol poate suferi modificări în măsura în care cele două acte normative relevante vor fi actualizate de către autoritățile emitente.

2. Cine beneficiază de zile libere pentru supravegherea copiilor pe durata stării de urgență? Care sunt condițiile de acordare?

2.1 Beneficiari

În primul rând precizăm că Legea 19/2020 îi are în vedere atât pe angajații din mediul privat, cât și pe cei din mediul public. Astfel, până la încetarea situației de urgență, pot beneficia de zile libere:

(i) unul dintre părinți (astfel cum termenul “părinte” este definit în Legea 19/2020[1]) cu copii cu vârsta de până la 12 ani, respectiv 18 ani în ce privește copiii cu dizabilități, înscriși într-o unitate de învățământ;

(ii) părintele sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav neșcolarizat, care a optat pentru acordarea indemnizației în condițiile Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, doar în condițiile în care activitatea serviciului de zi este suspendată în contextul decretării stării de urgență;

(iii) părintele sau reprezentantul legal care are în îngrijire, supraveghere și întreținere persoana adultă încadrată în grad de handicap grav sau în grad de handicap grav cu asistent personal pentru care s-a optat pentru acordarea indemnizației în condițiile Legii nr. 448/2006, doar dacă benficiază de servicii de zi a căror activitate a fost suspendată în contextul decretării stării de urgență.

2.2 Condiții de acordare

Ca regulă generală, vor beneficia de zile libere plătite părinții care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

(i) au copii cu vârsta de până la 12 ani înscriși într-o unitate de învățământ sau au copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani înscriși într-o unitate de învățământ,

(ii) locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Întrucât beneficiază de această facilitate și părinții sau reprezentanții legali ai copiilor cu handicap grav neșcolarizați (în condițiile punctului 2.1. litera (ii) de mai sus), precum și părinții sau reprezentanții legali ai adulților cu handicap grav (în condițiile punctului 2.1. (iii) de mai sus), deși în lege nu se precizează expres, deducem că atât cerința referitoare la școlarizare, precum și cerința referitoare la limita de vârstă nu se aplică în aceste cazuri.

3. Care sunt situațiile în care nu se pot acorda părinților zile libere plătite?

Nu va beneficia de zile libere plătite părintele aflat în una din următoarele situații:

• locul său de muncă permite munca la domiciliu sau telemunca;
• celălalt părinte a cerut deja angajatorului său să beneficieze de această facilitate;
• se află în concediu de creștere a copiilor sau celălalt părinte se află în concediu de creștere a copiilor;
• se află în concediu de îngrijire a copilului cu dizabilitate, cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani sau celălalt părinte se află în concediu de îngrijire a copilului cu dizabilitate;
• se află în concediu de odihnă sau concediu fără plată sau celălalt părinte este în concediu de odihnă sau concediu fără plată;
• are contractul de muncă suspendat ca urmare a întreruperii sau reducerii activității angajatorului (șomaj tehnic) sau celălalt părinte este în șomaj tehnic;
• este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
• celălalt părinte nu realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit.

4. Care sunt formalitățile ce trebuie îndeplinite de părinte pentru a beneficia de zile libere?
Angajatul trebuie sa depună la angajator:

a) cerere;

b) declarație pe proprie răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit Legii 19/2020 şi nici nu se află în una dintre situaţiile exceptate (i.e. concediu de creștere a copiilor, concediu de îngrijire a copilului cu dizabilitate, concediu de odihnă, concediu fără plată, asistent personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere);
Notă: persoana singură din familia monoparentală nu va trebui să depună această declarație.

c) o copie a certificatului/certificatelor de naştere al/ale copilului/copiilor.

Declarația pe proprie răspundere are format standard și este inclusă în HG nr. 217/2020.
Notă: modelul de declarație nu a fost corelat cu ultimele modificări din Legea 19/2020 și nu include toate situațiile exceptate, redate anterior.

5. Se acordă zile libere plătite inclusiv pe perioada vacanțelor școlare?

Conform Legii 19/2020, părinții eligibili au dreptul la zile libere inclusiv pe durata vacanței școlare.

Totuși, în ceea ce privește plata indemnizației pentru zilele de vacanță, trebuie făcută distincția între: (i) părinții cu copii școlarizați, (ii) părinții sau reprezentanții legali ai copiilor cu handicap grav neșcolarizați și (iii) părinții sau reprezentanții legali ai adulților cu handicap grav.

Pentru părinții copiilor școlarizați, deși dreptul la zile libere pe durata vacanței este neechivoc, dreptul la indemnizația aferentă este discutabil, întrucât prevederile HG 217/2020 exclud expres de la plată zilele respective.

Se remarcă o discrepanță (aparentă, cel puțin) între prevederile Legii 19/2020 – care arată că părinții care îndeplinesc condițiile legale beneficiază de zile libere plătite pe toată perioada în care autoritățile decid închiderea unităților de învățământ – și prevederile HG 217/2020 care stabilesc “[…] ca zile libere plătite pentru unul dintre părinți, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ […] zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.”

Spunem că este o discrepanță aparentă deoarece, în mod normal, pe durata vacanței, instituțiile de învățământ sunt închise oricum pentru copii (cel puțin unitățile de stat), independent de situațiile extreme ce pot coexista. Scopul Legii 19/2020 este de a se acorda zile libere plătite doar în cazuri excepționale (i.e. condiții meteo nefavorabile sau alte situații extreme). Se poate considera că vacanța, deși se suprapune cu actuala stare de urgență, nu reprezintă o situație excepțională și nu există temei pentru plata indemnizației și în acest interval pe care părinții l-ar fi traversat oricum și în condiții de “normalitate”. Pe de altă parte, este la fel de adevărat că opțiunile pe care părinții le aveau pe durata vacanței în ceea ce privește supravegherea copiilor, anterior decretării stării de urgență, nu mai sunt acum la îndemână (cu titlu de exemplu, menționăm unitățile de tip after-school care sunt închise în această perioadă sau chiar anumite unități private de învățământ care funcționau inclusiv pe durata vacanței).

Nu este clară intenția autorităților emitente cu privire la plata indemnizației pe durata vacanței. Totuși, analizând normele legale relevante, interpretarea este mai degrabă în sensul excluderii de la plată a zilelor respective față de părinții cu copii școlarizați.

Desigur, în contextul actual, este posibil în fapt să fie vorba despre o (altă) necorelare a celor două acte normative (i.e. Legea 19/2020 și HG 217/2020) și nu despre o intenție reală a Guvernului de a nu acorda indemnizația aferentă inclusiv pe durata vacanței părinților cu copii școlarizați.

În ceea ce privește celelalte categorii care beneficiază de zile libere plătite (i.e. părinții sau reprezentanții legali ai copiilor cu handicap grav neșcolarizați, respectiv părinții sau reprezentanții legali ai adulților cu handicap grav), acestea urmează a primi indemnizația inclusiv pe durata vacanței, în măsura în care îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate in Legea 19/2020.

6. Care este valoarea indemnizaței? Cum se impozitează?

Indemnizația pentru fiecare zi liberă se plătește din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului și este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum și plății contribuției asigurătorii pentru muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

7. Angajatorii pot solicita decontarea indemnizaților?

Angajatorii pot solicita numai decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte pe perioada în care unitățile de învățământ sunt închise ca urmare a deciziei autorităților.

8. Care sunt formalitățile de îndeplinit de către angajatori în vederea decontării?

Angajatorul trebuie sa depună la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv  la agenţia municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia următoarele documente:

a) cerere;
b) lista angajaţilor care au beneficiat de zilele libere, precum şi indemnizaţia acordată pe această perioadă;
c) copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizaţiei;
d) declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal din care să reiasă că persoanele beneficiare îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea indemnizației;
Notă: modelul declaraţiei a fost aprobat prin Ordinul nr. 346/2020 emis de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

e) dovada plăţii contribuţiilor şi impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizaţia.

Cererea va fi datată şi semnată de reprezentantul legal şi va conţine obligatoriu următoarele elemente: (i) datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail, (ii) contul bancar, (iii) numele reprezentantului legal al angajatorului, (iv) suma totală solicitată, (v) numărul angajaţilor pentru care s-a solicitat suma.

9. Care sunt termenele de depunere a documentației și de decontare? În ce termen vor primi angajatorii sumele decontate?

Documentele de la punctul 8 se transmit de către angajator prin poșta electronică la adresa electronică comunicată de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv la agenția municipiului București, în cel mult 30 zile calendaristice de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în termen de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării documentelor depuse.

Agențiile au obligația să transmită către angajator numărul de înregistrare a cererilor, în termen de 24 de ore de la primirea documentelor.

Notă: În cazul în care documentele în vederea decontării nu se pot transmite prin poștă electronică, acestea vor putea fi comunicate prin orice alt mijloc de comunicare.

10. Este necesar acordul angajatorului pentru ca părinții eligibili să poată beneficia de prevederile Legii 19/2020?

Ca regulă, nu este necesar acordul angajatorului pentru ca părinții care îndeplinesc condițiile legale să poată beneficia de zile libere plătite în temeiul Legii 19/2020.

Cu toate acestea, prin excepție, legea impune acordul angajatorului pentru anumite categorii de angajati. Mai precis, acordarea zilelor libere pentru angajații din unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerț alimentar, producție și distribuție de medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți, personalul din cadrul unităților farmaceutice, se realizează doar cu acordul angajatorului.

Mai mult decât atât, angajatorii din domeniile prevăzute anterior acordă zilele libere în condițiile Legii 19/2020, doar după epuizarea opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu și telemunca.

De asemenea, prin art. 32, alin. (1) din Decretul 195/2020 s-a stabilit faptul că, pe perioada stării de urgență, prevederile Legii 19/2020 nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz.

Totodată, s-a stabilit faptul că personalul prevăzut la art. 32, alin. (1) din Decretul 195/2020 are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020 (i.e. 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat), în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

NOTA

Prin “părinte“, în sensul Legii 19/2020, se înțelege:
(a) părintele firesc;
(b) adoptatorul;
(c) persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției;
(d) persoana care are în plasament copilul sau în tutelă;
(e) persoana desemnată a îngriji copilul pe durata plecării în străinătate a părintelui (părinților) copilului, conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
(f) părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrisă într-o unitate de învățământ.